”Uite Dorutza-zinutza;azi e 3
august;ziua ta de nastere,iubire!….si cum e si normal,ti-am luat un cadou;…ceva
care sa te mentina frumoasa,si sa-ti protejeze tabla de rugina.”
In urma lui,angajati si clienti,isi
dadeau coate soptind uneori:”Iar a venit,nebunu’ cu Volga fumurie!”.
Putin ii pasa;…de ce se vorbea pe seama
lui;sau ca pe unde trecea lumea-l privea nu odata,prelung si compatimitor!
Traia-n lumea lui;de fantezii si
iluzii;incepind tot mai mult sa se izoleze-ntr-un soi de autism afectiv!…
De multe ori,in momentele de tot mai
rara luciditate,atunci cind cunoscutii-i reprosau comportamentul si ii spuneu
ca se simt compromisi de proximitatea lui,el le raspundea senin ridicind din
umeri:
-Stii ce?…Cui nu-i place,…nu se uita!…Si-n fond,eu nu tin cu forta,pe
nimeni pe linga mine!
Asa reusise deja,sa ajunga sa fie
evitat de majoritatea cunoscutilor.Multi dintre ei,cel putin pe strada,il
evitau fatis!Dar de multe ori,rar;cind nu aveau unde se duce,poate din interes
poate dintr-o perversa curiozitate,unii dintre cei care deja-l evitau constant,il
mai vizitau;cind si cind;…fara insa,sa se abtina de-a-i face reprosuri si chiar
„recomandari”:
-Mai Cipri;las-o dracului,prea te dai tot mai des in spectacol peste
tot!Vorbesti singur pe strada;spui la toata lumea prin circiumi;ca tu esti
pedofil si ca o iubesti nebuneste pe Dory aia a ta.Bai;pe bune;fa si tu
dracului,un control psihiatric,ca ai nevoie,baietel!….Aaaa;si inca ceva!…Daca
cumva,ne-ntilnim pe strada;te-as ruga sa nici nu ma saluti!…Nu vreau sa zica
lumea,ca ma cunosc sau ca sint prieten cu toti nebunii si betivii!
-Aaaha –raspundea zimbind- Normal man;…ca na;te compromit!Ok;no problem!
–isi interpela interlocutorul,ridicind zimbind din umeri- Acum,ca tot veni
vorba;…hai sa ma lamuresti si pe mine,cu niste chestii!
-Pai zi…
-Pai uite;…stii bine!…Eu sint stilu’ de om,care merge pe principiul,ce-i
pe mine-i si-n sifonier…
-Da;…si?
-Pai simplu;…Sint asta care sint si ma comport asa cum simt!…
-Da ma;si?…Ce vrei sa demonstrezi cu asta?…
-Nu vreau sa demonstrez nimic;afirm doar…
-Al dracului sa fiu;daca-nteleg ceva!…Dar ma rog;…na;…avind in vedere
starea ta mentala,nici n-am ce pretentii sa am…
-Buuuun;pai
hai first sa-ti fac sumar,”protectia muncii”;…si apoi,discutam deschis,si
despre ce nelamuriri am…
-Ok!…Chiar
sint foooarte curios!….Ba mai mult chiar…
-Adica!…
-Pai am si
eu;…niste nelamuriri…
-Uite
man;cam cum sta treaba!…Pe Dory o stii;ca doar ai vazut pozele cu ea pe care le
am in calculator;si uite multe din ele,puse ca icoane pe pereti…Practic,are
momente,…cind e,demonic de frumoasa!Iar eu,efectiv;nu mai pot traii fara ea‼!…
-Bai;in
pula mea!…Esti obsedat!…Nebun complet‼…
-Da ma;…si?…Intelege;….o
iu-be-sc!…O iubesc,mai mult decit orice pe lume!Si nu mai pot trai fara ea!…Sint
perfect constient;ca o zina ca ea,pe mine nu ma va iubi,niciodata!… Never;never
ever‼…Dar,nuuu pooot!Nu poooot traii fara ea‼!…
-Bai;hai ca
deja deviezi rau de tot!…Ce pula mea;are dragostea ta bolnava si aberanta,pentru
un copil,care oricum;nu te vrea!…cu „protectia muncii” de care-mi vorbeai mai
devreme?…Ca nimic din ce spui;n-are nici o logica!…
-He,he;…pai,asta
s-o crezi tu!….Are si logica,…si are si legatura!…
-Ia
uimeste-ma!….
-Vorba lu’
Dory –soptii zimbind trist;ca pentru sine!
-Baaa;ma
lasi?….Intelege omule!…Sint 37 de ani;intre voi!
-Da
ma;stiu!…Hai sa-ti zic si unde-i legatura!…Ca sint pedofil,nu mai uimeste deja
pe nimeni!…Si fie vorba-ntre noi,in anumite limite de decenta;noi pedofilii,am
fi de departe,totusi,ceva mai normali;decit homosexualii…
-Bai;esti
culmea!…Acum ce faci?…Perves batrin;indraznesti sa-mi faci tu mie;apologia
pedofiliei?Sau cum?…Ca nu-nteleg!Si-ncep,sa ma si enervez!…Phoa!…Uite cum imi
stric
eu
ziua;…fiind fortat de-mprejurari,sa te suport‼!…
-Stai
pohalea cumetre!…Ce pula mea,te ambalezi asa?…A fost vorba,sa discutam deschis
si pe fata!Corect?
-Bai;hai ca deja m-am enervat!….De ce dracu,oi fi fost eu blestemat
azi,si sa fiu nevoit sa te suport si sa te-ascult?!…
-Da’ chiar;…de ce?…Dar ajungem si la asta copilu’!….Ca painea,..se
maninca pe rind;si-n felii…
-In fine;…zi mai repede!….Ca deja,explodez de nervi!….
-Pai
da;…first;trebe sa aflii,cam cum am ajuns eu,…pedofil…
-Nu stiu
de ce mi-ar pasa sau m-ar interesa;dar in fine…Aaaa;si din cite stiu eu,pedofil
esti;nu ajungi‼!…
-Hmmm –ii raspunse,scarpinindu-se-n
barba,lasata ne-ngrijit sa cresca de 3-4 zile- Nnnnu tocmai!…E drept;pe un fond
psihologic propice,multe boli psihice;mai ales din sfera afectiva,sint defapt,reactii
de raspuns,la niste conditii din mediu psiho-social,percepute ca ostile!…Din
„fabricatie”,vi in kit-ul de instalare,cu predispozitia;iar apoi,conditiile de
mediu psiho-social,si experienta de viata,potenteaza tendintele astea;…si
dintr-o potentialitate,ele devin un fapt!…Stii cum e;…genotipu’,…predetermina
fenotipu’;…iar mediu,face modelarea;sau if vrei,…hai sa le zicem,setarile
finale!…
-Si-acuma
ce faci?…Incerci sa ma faci din vorbe,si-n felu asta sa-ti justifici
perversiunea?
-Noooo!…Niciodata;nu
m-am ferit;nici de ceeace sint si nici cu ce simt!…Iti explicam doar,un
mecanism psihologic;care m-a adus unde vezi!
-Mda…Ma
rog…
-Toata
viata mea,n-am fost iubit niciodata de nimeni!Mai mult chiar;…am trait episoade-n care eram persecutat,pentru simplu motiv ca ma
aflam la un moment dat,intr-un anturaj al caror membrii efectiv nu ma suportau…Nu
puteau scapa de mine;si nici eu de ei;pentru ca na;…asa era conjunctura!…Si
atunci,se razbunau!…In fiecare recreatie,ca banuiesc ca ai realizat ca vorbesc
de perioada scolara;…incepea sarabanda umilintelor!…Si stii ce era culmea?Ca
n-aveam practic nas,sa ma pling nimanui!…Cind eram intrebat acasa,de ce am
cartile,caietele si hainele rupte si tavalite,daca spuneam prin ce trec
zilnic,mi se reprosa constant:”Tu-i provoci!Nimeni;nu s-ar lega de tine;…daca
nu le-ai face tu ceva!…Tu-i provoci!”…Si evident;din motive meschine ce tineau
de costuri,se raporta incident,dirigintei…Asta,evident;…dupa ce-mi serveam o
corectie;…ca na;nu se fute dracu,pe bani;pentru carti,caiete si toale!…Aia,la
rindu’ ei,…ridica problema la clasa;in next ora de dirigentie!…Si stii ce
urma?…Represalii!…”Aaaa;dai cu duma la diriga?”…Si mi-o luam in freza;…mai rau
ca oricind!…Eh;imaineaza-ti;asta se-ntimpla,desfasurat pe ani de zile,exact in
perioada de formare si cristalizare a personalitatii!
-Pai daaa;e-al dracului de usor,sa dai mereu vina pe altii…
-Ma;….eu nu dau vina pe nimeni!…Asa-a picat la zar…si iau lucrurile,ca
atare;si nimic mai mult!…
-……..
Cei doi interlocutori,se priveau
tacuti;si fiecare-si facea de lucru cu paharul din fata lui.Ca la un
semn,sincronizati aproape perfect,fiecare-si aprinse o tigara.Musafirul,isi tot
rotea oripilat privirile prin camera gazdei.O camera care cindva fusese poate
destul de intima,era acum sub imperiul unei dezordini de nedescris.Pe podea,pachete
goale de tigari,aruncate de-a valma cu sticle goale de bautura,zaceau intr-o
devalmasie si-o mizerie totala!…Tavanul,innegrit de fumul nenumaratelor
tigari,fumate-n saptaminile de crincene depresii si rebele insomnii,dadea
impresia unei hrube intunecoase si morbide.Peste tot;tronau,semnele nebuniei!…Patul
mereu nefacut,cu salteaua pe jumatate cazuta,avea cearsaful murdar si
botit,desenat tot;cu tot felul de schite sumare,de instalatii tehnologice
imaginare;si era scris peste tot;cu formule si reactii chimice.”Delirul de inventie;…as fi insa
foarte curios;daca tot ce-i scris pe jegu’ ala de cearsaf,…puse cap la cap si transpuse-n
practica,ar fi totus,instalatii perfect functionale,iar formulele ar fi corecte
din punct de vedere chimic…Probabil ca nu!…Or fi,doar aberatiile unei
minti,deranjate rau de tot,si nimic mai mult!”…Asa gindea musafirul;…uitindu-se
scuturat de scirba,prin toata camera!
Privirile musafirului,se roteau
mereu;scrutind camera,cu o scirba crescinda!Peretii,cindva zugraviti cu
gust,erau acum umpluti de constante si formule din fizica,si de tot felul de
schite de acceleratoare de particule si scheme electronice.Peste toate astea,prinse-n pioneze
sau cuisoare,erau puse poze;in format A4,ale fetitei care luase mintile si
inima gazdei!
Pe la colturi,din tavan,fluturau
nestingherit pinze de paianjen;innegite de fum;care-mpreuna cu formulele si
schitele de pe pereti,creeau oricui se-ncumeta sa intre aici,impresia beciului
unui alchimist nebun.
Amindoi interlocutorii,fumau;…fiecare
adincit in gindurile lui;…si sorbeau tacticos,la intervale regulate,votka;…ce
parea,ca vine dintr-un izvor vesnic nesecat!
-Hai!…Fa cartile,cumetre!…-rupse tacerea
zimbind,gazda;…care uneori,parea pentru cine nu-l cunostea,…un om,perfect
normal.
Musafirul,lua-n mina,sticla-n forma
unei turle de biserica moscovita;si desfacind cu emfaza capacul,examina cu un
interes vadit,eticheta cu filigran.”Votka Kremlin;…are gusturi,nebunu’!…Cum
dracu,de si-o permite?” – gindea musafirul,cu o usoara unda de invidie.
Turna-n pahare;si-ncepu
sa studieze atent sticlele goale;aruncate peste tot,pe podea.
”Votka Dac,Kremlin si
Stalinskaya;….uite si sampanie Freixenet!…Se respecta;dementu’!…Ia uite;whisky
Ballantine’s Finest;editie de colectie;in cutie metalica si cu matrita pentru
cuburi de gheata-n capac!..Phoa;…ce-i aici,face bani grei!…De unde frate?In
birturi,bea numai Alexander’s si Stalinskaya;combinat;si „stinse” cu Schwepps!Si
bea frate;cu orele!…Pina nu-i smetie,nu-l ridici;de la masa!…Mai are si masina
aia de colectie;care consuma-n draci;si pentru care,numai impozitu’-i
2500lei/an!…Si toate astea,din ce?…Ca de ani de zile,nu lucreaza nicaieri;iar
pensia lui de sandilau,nici nu i-ar ajunge,sa se-ntretina;darminteri,sa-si
permita atitea!”Asa gindea,musafirul;avind in suflet,gustul amar al invidiei.
Dupa un fum,tras cu sete-n plamini,si
eliberat apoi treptat,intr-o falsa relaxare,gazda,sorbi o gura zdravana;din
paharul din fata lui.Plescai usor;aparent satisfacut.
-Kerosen curat!…Dimetilhidrazina,frate!…Mpha;…ca buuuna mai e!…
-Mda;…Arde;…pe mate si la portofel!…
-Auzi?…Stii ce?…Hai totus;sa nu fim meschini,si sa savuram momentu’!…Mie
oricum;asta-i singuru’ lucru;care mi-a mai ramas! –spuse,cu un zimbet trist si
cu privirea goala;gazda.
In ultimul timp,se luase puternic de
baut!Iesea,din ce in ce mai rar,si asta doar pentru a-si scoate Volga;la
drumurile lui fara tinta si fara nici un scop.In rest,tot timpul si-l petrecea
la calculator;bind aproape continuu,si verificindu-si obsedant conturile de
e-mail,sau prezenta online a singurei lui mari iubiri.
Intre o volgaiala si lincezeala-n
fata televizorului si/sau a calculatorului,bintuia parcurile,cimitirele si
circiumile;unde,evident;facea mereu,o nota discordanta-n peisaj.Nu se-ncadra in
niciun tipar.Prin vestimentatia,mai mereu aceeas;si prin comportamentul total
introvertit,”reusea” mereu,sa atraga atentia si privirile celor din jur.Prin
parcuri,isi alegea traseele cele mai lungi si mai retrase;strabatind aleeile in
pas hotarit;fara sa se uite-n jur,si fara sa se opreasca nicaieri.Cu castile-n
urechile-i clapauge,pe reportofonul telefonului mobil,isi asculta,la
nesfirsit;mereu,aceleas melodii;in care-si regasea,atit speranta cit si
desnadejdea.Functie de melodie,se trezea de multe ori mormaind si
gesticulind;patrus adinc,de mesajul transmis de versurile melodiei.Lumea,cind
trecea prin dreptul lui,il ocolea discret;ca si cum,prezenta lui
in proximitate,ar fi constituit un real pericol;ceva otravitor si de evitat.
Inchis insa,in lumea lui,nu sesiza;…sau
se prefacea ca nu vede;tot ce se petrecea in jurul lui.Trecea,…fantomatic si
tacut,printre oameni si prin viata;avind tot mai des si tot mai acut,senzatia
ca nu-si poate gasi,locul si linistea nicaieri!Uneori,pilcuri de fete,treceau
pe linga el;si cutremurate de repulisie,isi sopteau una alteia:”Faaata,da’
uriiit;mai e!”.Deabia atunci;devenea,cit de cit atent.Privea in urma lor;si
cu-n zimbet trist,isi spunea ridicind din umeri si dind a lehamite din
mina:”Eeeeh;…feromonii…”;si se-ntorcea din nou;la gindurile si himerele lui.
Toata aceasta autoevaluare si
amintirile derulate mut la o votka,lasasera-n sufletul gazdei,un gust
amar.Incerca mereu sa se detaseze de tot trecutul lui;insa nu reusea s-o
faca,decit partial;si mereu,ii raminea-n suflet gustul rinced al ostracizarii
sociale si a unei vieti,in care cuvintul de ordine era ratarea;viata,care
lui,nu-i mai putea oferi nimic.Nu-si gasea locul nicaieri!Avea mereu in
suflet,un frig interior;un imens gol;si senzatia de instrainare de tot si de
toate!
sfirsitul episodului 3 (va urma)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu